O alimentație echilibrată, bogată în vitamine, minerale și alimente naturale, contribuie la formarea unei danturi puternice și a unei cavități bucale sănătoase, în timp ce consumul excesiv de zahăr, băuturi carbogazoase sau gustări procesate favorizează dezvoltarea bacteriilor dăunătoare. „Prima masă a zilei îți hrănește și zâmbetul. Micul dejun setează nu doar metabolismul, ci și pH-ul cavității orale. Dejunurile alese corect previn cariile și inflamația gingivală prin aportul de calciu și fosfor, alimente cu rol antibacterian și antioxidant”, explică nutriționista Victoria Ursu.
Ceea ce mâncăm influențează direct starea dinților și a gingiilor – de la rezistența smalțului până la riscul apariției inflamațiilor sau cariilor.
Cum ajungem la o carie dentară
Problemele sănătății orale încep, de fapt, cu igiena deficitară. Medicul stomatolog Victoria Șestovschi susține că atunci când periajul este făcut în grabă sau incorect, placa bacteriană se acumulează pe suprafața dinților, iar bacteriile din placă se hrănesc cu zaharurile din alimente, producând acizi care atacă treptat smalțul dentar.
„Inițial, poate nici nu simți, dar în timp, acizii slăbesc smalțul și formează mici leziuni. Dacă nu intervenim la timp, caria avansează, ajunge la dentină și apoi la nerv. Așa apare durerea insuportabilă”, explică aceasta. „Nu e despre durere doar. Netratată la timp, o carie poate duce la infecții mai serioase”, avertizează specialista.
Potrivit doctoriței, mulți oameni cred că igiena orală ține doar de aspectul dinților sau de respirația proaspătă. „Adevărul e că sănătatea orală afectează întregul organism. O igienă precară poate duce la afecțiuni grave”, subliniază Victoria Șestovschi.
Aceasta explică faptul că o igienă precară poate avea consecințe grave, precum:
- complicații în sarcină – infecțiile orale pot duce la naștere prematură sau la o greutate mică a fătului;
- diferite infecții – bacteriile din gură pot pătrunde în sânge și afecta organele vitale;
- riscuri cardiovasculare – inflamația din cavitatea orală este legată de boli de inimă;
- boli ale gingiilor care pot duce în timp la pierderea dinților;
- diabetul se agravează dacă există boala paradontală netratată.
De aceea, doctorița susține că prevenția este esențială și presupune periajul dentar de două ori pe zi, folosirea zilnică a aței dentare, vizite regulate la medicul dentist și adoptarea unei diete cât mai echilibrate, cu un consum redus de zahăr. „Totul e conectat, așa că nu neglija vizitele la stomatolog. E o investiție în sănătatea ta generală, nu doar în zâmbet”, conchide specialista.
„Dejunurile alese corect previn cariile și inflamația gingivală”
Pentru o dantură sănătoasă nu este suficient să te speli pe dinți, ci este important să acorzi atenție și alimentației: consumă zilnic fructe și legume, limitează ciocolata, iar pentru dinți frumoși și puternici include lactate precum iaurtul, brânza, cașcavalul dur sau chefirul, bogate în calciu, care întărește smalțul dentar.
„Dejunurile alese corect previn cariile și inflamația gingivală prin aportul de calciu și fosfor, alimente cu rol antibacterian și antioxidant. Dacă te grăbești la serviciu fără să mănânci, nu doar stomacul suferă, ci și dinții”, explică Victoria Ursu.
Specialista recomandă câteva idei simple de mic dejun pentru o dantură sănătoasă:
- Terci din fulgi de ovăz, în care poți adăuga kiwi, vișine, zmeură, coacăză proaspătă sau congelată. Acestea sunt surse bogate de magneziu, potasiu, fibre și vitamina C, importante pentru gingii sănătoase;
- O bruschetă cu brânză maturată, humus ori sardine. Sunt surse minunate de calciu și fosfor pentru menținerea microbiomului oral;
- Pâinea integrală cu unt de arahide și afine. Conține mai puțin zahăr, mai mulți nutrienți și un nivel crescut de energie. Nutriționista recomandă să evitați cerealele cu zahăr adăugat, pentru că „dejunul nu este un desert”.
- Omleta cu avocado și legume crude, precum ardeiul sau castravetele. Acest mic dejun conține grăsimi bune, proteine și vitamina E pentru regenerarea țesuturilor.
Pentru un efect antibacterian natural, nutriționista recomandă o ceașcă de ceai verde cu lămâie la 30–60 de minute după masă, pentru a nu afecta absorbția mineralelor. „Mineralele precum calciul și fierul au nevoie de timp să se absoarbă cum se cuvine”, explică ea.
Ce este „dieta albă” și când se recomandă
Nu doar igiena și micul dejun contează, ci și alimentația în perioadele de tratament stomatologic. Persoanele care tocmai au trecut printr-o procedură de albire dentară sau intenționează să o facă trebuie să știe că ceea ce consumă în următoarele 30 de zile influențează semnificativ rezultatul final. „Stomatologul recomandă dieta albă, iar dieteticianul te ajută să diversifici ideile de rețete”, precizează Victoria Ursu. Regimul include alimente deschise la culoare, fără zahăr, coloranți sau acizi puternici și exclude tot ce poate păta dinții, cum ar fi cafeaua, ceaiul, vinul roșu, sosul de soia, sfecla, fructele de pădure, roșiile, turmericul și altele.
Nutriționista recomandă câteva idei de rețete sigure pentru smalț:
- Omletă cu albușuri, brânză proaspătă de vaci și dovlecel ras. O puteți găti la abur sau în tigaie ceramică fără ulei;
- Iaurt integral sau grecesc cu o banană tăiată felii și fulgi de ovăz, fără miere, fără pomușoare și fără semințe colorate;
- Orez alb cu piept de pui și conopidă fiert la abur – ușor digerabil și zero pigmenți;
- Piure de cartofi clasici cu pește cod sau păstrăv la cuptor, cu puțin unt, fără condimente colorate;
- Supă-cremă de păstârnac și conopidă sau rădăcină de țelină.
O dantură sănătoasă nu se întreține doar în cabinetul medicului stomatolog, ci în fiecare zi, prin alegerile pe care le facem și le punem în farfurie.