Deși nevoile individuale de somn pot varia, în general adulții au nevoie, în medie, de 7–9 ore de somn pe noapte pentru a se simți odihniți și pentru a funcționa optim, explică medicul neurolog Olga Gavriliuc. Totuși, dormitul regulat mai mult de 9–10 ore poate fi considerat excesiv și ar putea indica o problemă subiacentă.
Somnul excesiv, cunoscut și sub denumirea de hipersomnie, poate fi cauzat de diverși factori — de la afecțiuni medicale, precum apneea de somn, depresia sau tulburările neurologice, până la factori de stil de viață, cum ar fi calitatea slabă a somnului, un ritm sedentar sau un program neregulat de odihnă.
Simptome ale hipersomniei
Potrivit Sleep Foundation, persoanele care suferă de hipersomnie simt adesea o nevoie puternică de a dormi în momente nepotrivite — de exemplu, la serviciu sau la școală, în timpul unor activități sociale ori chiar în timpul unei conversații. Alte simptome frecvente includ:
-
Somnolență excesivă și nevoia de a dormi frecvent în timpul zilei
-
Iritabilitate
-
Scăderea vigilenței și a nivelului de atenție
-
Creșterea anxietății
-
Dificultăți de concentrare
Aceste manifestări pot afecta negativ viața profesională și relațiile personale ale persoanei.
Deși în unele cazuri hipersomnia este cauzată de stilul de viață sau de igiena deficitară a somnului, ea poate fi și un semn al unei tulburări de somn. Aceste tulburări au cauze, simptome și tratamente diferite:
Narcolepsia
-
Narcolepsia de tip 1 este o boală neurologică cronică provocată de lipsa neurotransmițătorului orexină. Se manifestă prin somnolență excesivă, cataplexie (slăbiciune musculară bruscă), paralizie în somn și halucinații.
-
Narcolepsia de tip 2 are simptome similare, dar mai ușoare, fără cataplexie și fără deficit de orexină.
Sindromul Kleine-Levin
Se caracterizează prin episoade recurente de somnolență extremă, însoțite de tulburări de comportament și dispoziție. Afectează mai ales bărbații tineri, iar episoadele tind să se reducă treptat în 8–12 ani.
Hipersomnia indusă de medicamente sau substanțe
Anumite sedative, alcoolul sau drogurile opioide pot provoca hipersomnie. Aceasta poate apărea și în timpul sevrajului de la substanțe stimulante sau unele medicamente.
Hipersomnia asociată tulburărilor psihice
Apare frecvent în cazul unor afecțiuni afective, precum depresia, tulburarea bipolară sau tulburarea afectivă sezonieră.
Sindromul somnului insuficient
Cea mai comună cauză a hipersomniei este lipsa cronică de somn. Programul de lucru în ture și obiceiurile de somn necorespunzătoare pot împiedica odihna adecvată. Cercetările arată că aproximativ o treime dintre adulți nu dorm suficient în mod constant.
Hipersomnia idiopatică
Se manifestă prin somnolență persistentă, fără cataplexie, care nu se ameliorează prin somn sau somn scurt. Persoanele afectate pot avea dificultăți mari de trezire chiar și după perioade lungi de somn.
Sfaturi pentru a face față hipersomniei
Deși hipersomnia nu are un tratament curativ, există mai multe modalități prin care îi poți gestiona simptomele și reduce impactul asupra vieții de zi cu zi.
Menține un program regulat de somn
Culcă-te și trezește-te la aceleași ore în fiecare zi, inclusiv în weekend. Asigură-te că dormi numărul de ore recomandat pentru vârsta și stilul tău de viață. Poți folosi un calculator de somn pentru a-ți stabili intervalul optim de odihnă.
Limitează consumul de alcool și cofeină
Atât alcoolul, cât și cafeaua pot afecta calitatea somnului. Evită alcoolul înainte de culcare și nu consuma cofeină după ora 15:00.
Creează un mediu propice pentru somn
Un dormitor răcoros, liniștit și fără lumină albastră emisă de dispozitivele electronice favorizează un somn odihnitor și previne senzația de somnolență la trezire.
Evită activitățile periculoase
Nu conduce și nu folosi mașini sau echipamente grele atunci când te simți obosit — riscul de accidente este crescut.