Creşterea nivelului mării va testa sever rezistenţa umanităţii până la sfârşitul secolului şi mai departe, chiar dacă încălzirea globală nu depăşeşte 1,5°C, au avertizat cercetătorii, relatează AFP, preluată de Agerpres, transmite G4Media.
Rata de creştere a nivelului mării s-a dublat în trei decenii ajungând la 10 centimetri şi, dacă tendinţa actuală continuă, s-ar putea dubla până în 2100, crescând cu aproximativ un centimetru pe an, potrivit unui studiu publicat în revista Communications Earth & Environment.
„Limitarea încălzirii globale la 1,5°C”, cel mai ambiţios obiectiv al Acordului de la Paris din 2015, „ar fi o reuşită majoră” şi ar evita multe consecinţe dezastruoase asupra climei. „Dar chiar dacă acest obiectiv este respectat, creşterea nivelului mării riscă să atingă niveluri la care va fi foarte greu de adaptat”, a declarat pentru AFP Chris Stokes, autorul principal al studiului.
Fără măsuri de protecţie cum ar fi digurile, o creştere suplimentară de 20 de centimetri a nivelului mării ar provoca anual daune aproximativ 1.000 de miliarde de dolari cauzate de inundaţii în cele mai mari 136 oraşe de coastă din lume, au arătat cercetări anterioare.
Aproximativ 230 de milioane de oameni trăiesc la mai puţin de un metru deasupra nivelului mării, iar peste un miliard trăiesc la mai puţin de 10 metri.
Creşterea nivelului mării este cauzată, în părţi aproximativ egale, de dezintegrarea calotelor de gheaţă şi a gheţarilor montani precum şi de expansiunea oceanelor, care se încălzesc prin absorbţia a peste 90% din excesul de căldură cauzat de activităţile umane.
Încălzirea actuală a suprafeţei Pământului – +1,2°C în comparaţie cu nivelurile preindustriale – este deja suficientă pentru a ridica nivelul oceanelor cu câţiva metri în următoarele secole, a menţionat Stokes, profesor la Universitatea Durham din Anglia. Prognozele ştiinţifice actuale indică o traiectorie de încălzire globală de aproximativ +2,7°C până la sfârşitul secolului.
În studiul lor, Stokes şi colegii săi au revizuit literatura ştiinţifică de la ultima evaluare majoră a climei de către Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei (Giec), organism al ONU, concentrându-se pe contribuţia tot mai mare a calotelor glaciare, un element pe care Giec l-a exclus din cauza factorilor de incertitudine.