Pe mesele italienilor, de Paște, este nelipsit un desert numit colomba, care imită forma unui porumbel cu aripile deschise. Toată lumea tinde să îl considere un preparat comparabil ca istorie cu celebrul panettone care se prepară de Crăciun, dar în realitate originea sa este de dată mult mai recentă. Pâini mai mari sau mai mici de formă similară se crede că există încă din lumea precreștină. Porumbeii erau un simbol des întâlnit în Antichitate și în rădăcinile culturale comune indo-europene, scrie G4Food.
În Grecia și Roma antică porimbeilor li se atribuiau „puterea de a comunica cu lumea de dincolo” și de a însoți sufletele în viața de apoi. Pentru asirieni, era o pasăre-mesager. În tradiția ebraică – și implicit în Biblie – colomba apare chiar de la început: este cea care aduce lui Noe ramura de măslin, semn al împăcării și al încheierii Potopului. A fost, asociată, totodată, și cu ideea de înviere, de unde preluarea ei și în tradiția catolică.
De la legendă la marketing
Inițial, a fost pâinea în formă de porumbel, apoi au apărut și versiuni dulci, asociate cu diferite legende care țin de istoria italienilor. Dar colomba de Paște așa cum o știm azi a devenit celebră datorită producției industriale inițiate de firma Motta, prima care a produs în sistem industrial celebrul panettone. Dar nu a fost ideea producătorului, artizanul ei fiind un antreprenor cu intuiții care au intrat în istorie, pe numele său Dino Villani, scrie G4Food.
Publicitar, artist, critic de artă, Villani a fost un pionier al comunicării moderne. El este cel care a contribuit la popularizarea tradiționalului panettone în toată Italia, propunând, de exemplu, să se ofere câte un panettone gigantic, de 12 kg, câștigătorilor Turului ciclistic al Italiei. Evenimentul sportiv era urmărit cu entuziasm de toți italienii, așa că ideea a prins.
Formă tradițională și producție moderne
În ce privește colomba, Villani a pornit de la intrebarea cum ar putea fi folosită linia de producție pentru panettone în afara perioadei sărbătorilor de Crăciun, și un proces de producție similar, fără a inventa sau modifica nimic. Și astfel s-a născut colaborarea cu gigantul Motta, în perioada de după al doilea război mondial. Ulterior, a intrat pe piață și firma Vergani, care produce și azi colombe, fiind prezentă în segmentul de supermarketuri de gamă medie și superioară.
La baza produsului au stat diferite produse tradiționale locale de pe teritoriul Italiei, printre care și cunoscutele palumeddi din Sicilia, preparate însă din alt tip de aluat, nedospit. Intuiția de geniu a constat în a împrumuta forma altor produse tradiționale de Paște în formă de porumbel dar replicându-le din aluat de panettone. Ca mici diferențe față de panettone, colomba nu conține stafide, în schimb, are deasupra o glazură de zahăr și migdale. Aluatul industrial este unul complicat, în etape, la fel ca și cel de panettone, dar pentru cine vrea să experimenteze, forma poate fi replicată și cu aluat de cozonac, relatează G4Food.