Preocupările legate de mediu diferă în rândul populației, cele mai frecvent menționate probleme fiind gestionarea deșeurilor (67%), calitatea aerului (58%) și accesul la surse de energie regenerabilă (54%). De asemenea, 63% dintre respondenți indică scăderea calității alimentelor ca pe o problemă majoră de mediu, potrivit unui nou studiu realizat de Institutul de Mediu de la Stockholm (SEI) și ACT Global, care analizează opiniile moldovenilor cu privire la schimbările climatice, prioritățile de mediu, gradul de informare și disponibilitatea acestora de a se implica în inițiative verzi.
În ceea ce privește schimbările climatice, 73% afirmă că acestea îi afectează personal sau au impact asupra persoanelor apropiate. Totodată, 85% raportează efecte negative asupra sănătății, iar 51% menționează dificultăți economice cauzate de factori legați de climă.
Deși 76% dintre respondenți consideră tranziția verde necesară, doar 38% au adoptat schimbări semnificative în stilul de viață pentru a-și reduce impactul advers asupra mediului.
Surse de informare și conștientizare privind schimbările climatice
Studiul indică faptul că 61% dintre respondenți consideră că au cunoștințe „bune” (40%) sau „foarte bune” (21%) despre schimbările climatice, în timp ce doar 5% le evaluează ca fiind „slabe”.
Sursele de informare despre mediu variază în funcție de grupul de vârstă și locație:
- televiziunea este principala sursă pentru persoanele peste 45 de ani, locuitorii din mediul rural și pensionari;
- Facebook este preferat de persoanele cu vârsta între 45–54 de ani, cu studii profesionale, și de angajați.
- familia, prietenii și colegii sunt surse-cheie de informare pentru locuitorii din mediul urban și cei cu studii superioare.
Percepția privind energia regenerabilă și dependența energetică
Preocupările legate de dependența Republicii Moldova de sursele externe de energie sunt larg răspândite, 65% dintre respondenți semnalând această problemă. În același timp, 78% dintre tinerii cu vârste între 25–34 de ani susțin promovarea surselor de energie solară și eoliană ca o soluție alternativă.
Totodată, 71% consideră energia regenerabilă ca fiind o sursă mai stabilă decât combustibilii fosili, iar 50% dintre respondenți cu studii superioare consideră că statul ar trebui să ofere stimulente financiare pentru a încuraja creșterea ponderii energiei verzi.
Integrarea europeană și sprijinul internațional pentru politicile de mediu
Rezultatele indică faptul că 64% dintre respondenți consideră sprijinul organizațiilor internaționale și al donatorilor drept esențial pentru protecția mediului. De asemenea, 40% consideră că integrarea în Uniunea Europeană joacă un rol important în conturarea politicilor de mediu ale Republicii Moldova.
Totodată, în studiu este relevat faptul că 57% dintre respondenți participă activ la acțiuni de protecție a mediului, cele mai frecvente fiind reciclarea și reducerea deșeurilor. Totuși, participarea este limitată de mai mulți factori, printre care:
- Lipsa de timp (62%)
- Lipsa obiceiurilor prietenoase mediului (39%)
- Informații insuficiente despre inițiativele de mediu (34%)
Implicații și pașii următori
Studiul, la care au participat 1000 de respondenți, cu o marjă de eroare de +/- 3,1%, oferă o perspectivă bazată pe date asupra atitudinilor moldovenilor față de tranziția verde, evidențiind domenii-cheie pentru factorii de decizie. Deși sprijinul public pentru inițiativele sustenabile este semnificativ, implementarea eficientă depinde de creșterea gradului de conștientizare, extinderea stimulentelor financiare pentru energia regenerabilă și abordarea provocărilor economice și sociale.
Raportul complet este disponibil în limbile română și engleză.
Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Agenda Verde pentru Armenia, Georgia, Moldova și Ucraina”, finanțat de Agenția Suedeză pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (Sida), și a fost prezentat în cadrul unui eveniment public desfășurat la Chișinău.