Un studiu realizat de Harvard a descoperit patru modele alimentare care sunt asociate cu o viață mai lungă și mai sănătoasă. Pe baza analizei a peste 75.000 de femei și 44.000 de bărbați pe parcursul a 36 de ani, cercetătorii au identificat dietele care reduc semnificativ riscul de boli cardiovasculare, cancer și alte afecțiuni grave. În acest context, descoperirile ar putea oferi un ghid important pentru cei care doresc să își îmbunătățească stilul de viață și să sporească șansele unei vieți mai lungi, arată Mindbodygreen.
Cum influențează obiceiurile alimentare longevitatea
Rezultatele, publicate anterior în JAMA Internal Medicine, au arătat că participanții care au avut un scor mai mare privind respectarea uneia dintre cele patru diete sănătoase aveau cu 20% mai puține șanse de a muri în perioada studiului. Aceștia au avut, de asemenea, rate mult mai scăzute ale bolilor cardiovasculare, cancerului și bolilor respiratorii comparativ cu participanții care au avut scoruri mai mici de aderență.
Rezultatele au arătat și că participanții care și-au îmbunătățit dieta cu doar 25% au reușit să reducă riscul de a muri din cauza bolilor cardiovasculare cu 6-13%, din cauza cancerului cu 7-18%, din cauza bolilor neurodegenerative cu 7%, iar din cauza bolilor respiratorii cu până la 35-46%, ceea ce este destul de remarcabil.
Studiul avea, însă, și unele limitări. De exemplu, a fost bazat pe abilitatea participanților de a-și raporta corect obiceiurile alimentare, ceea ce poate duce la posibile inexactități. De asemenea, studiul arată o legătură între tiparele alimentare și o viață mai lungă, adică o corelație, dar nu dovedește că alimentația duce direct la o viață mai lungă, ceea ce este cunoscut ca „cauzalitate”.
Există o dietă „ideală” pentru o viață mai lungă?
Acum, întrebarea la care cu toții așteptăm răspunsul: Care erau acele tipare? Cele patru stiluri de alimentație sănătoasă erau:
-
Dieta mediteraneană: presupune consumul de alimente bogate în antioxidanți, cum ar fi fructele și legumele, și pune accent pe cereale integrale, leguminoase, nuci, semințe, ulei de măsline, ierburi și condimente. De asemenea, permite consumul moderat de carne de pasăre, ouă, brânză și iaurt.
-
Dieta bazată pe plante: aceasta include doar alimente care provin din plante, nu din animale. Acestea sunt nuci, semințe, fructe și legume, precum și leguminoase și cereale. Este important ca cei care urmează această dietă să fie atenți la evitarea ingredientelor artificiale și zaharurilor adăugate care se pot găsi în multe alimente bazate pe plante.
-
Dieta tradițională sănătoasă: aceasta provine din Ghidurile Dietetice ale Americanilor, publicate de USDA și Departamentul de Sănătate și Servicii Umane din SUA. Aceste ghiduri promovează alimentația bazată pe plante, dar și consumul de produse animale slabe, reducând în același timp consumul de carne procesată, grăsimi inflamatorii (cum ar fi grăsimile trans) și alcool. De asemenea, recomandă renunțarea la zahăr.
-
Indicele Alimentar Sănătos Alternativ al Harvard: acest tip de dietă a fost dezvoltat de cercetătorii de la Harvard special pentru acest studiu și se bazează pe evaluarea diferitelor alimente în funcție de legătura lor cu factorii de risc pentru bolile cronice. Este asemănătoare cu dieta mediteraneană, deoarece încurajează consumul de legume și fructe proaspete, nuci, leguminoase, pește și grăsimi sănătoase. Ceea ce este deosebit la acest indice este recomandarea clară de a evita cartofii (toți cartofii, dar în special cartofii prăjiți), sucul de fructe și cerealele rafinate.
Studiul subliniază două idei esențiale: menținerea unui regim alimentar sănătos pe termen lung are un impact considerabil asupra sănătății noastre, iar adoptarea unor obiceiuri alimentare corecte poate preveni boli grave. Deși acest principiu nu este o noutate, datele concrete din cercetare ne oferă o motivație suplimentară pentru a ne întări obiceiurile sănătoase. Toate dietele analizate includ alimente esențiale precum cereale integrale, fructe, legume, nuci și leguminoase, scrie Mindbodygreen.