Genomul are un efect modest asupra duratei de viață. În schimb, factorii de mediu joacă un rol esențial în îmbătrânire și mortalitate, arată un studiu cotat de Corriere della Sera, citat de G4Media. Îmbătrânirea omului depinde de doi factori: genetica și mediul, care, însă, nu au pondere egală.
Un studiu al Universității din Oxford, publicat în Nature Medicine, arată că anumite elemente „externe”, de exemplu stilul de viață, au un impact mai mare asupra sănătății și longevității decât predispoziția genetică a fiecărui individ. Aceasta este o veste bună, deoarece fiecare dintre noi poate face multe pentru a-și îmbunătăți obiceiurile.
Analizând datele de la 492.567 de persoane colectate de Uk Biobank, oamenii de știință au evaluat influența a 164 de factori de mediu și scoruri de risc genetic pentru 22 de boli legate de vârstă și mortalitate timpurie. Prin detectarea nivelului anumitor proteine din sânge, ei au monitorizat ritmul în care oamenii îmbătrânesc în raport cu anumite cauze.
Alte studii genetice au arătat că genomul (moștenirea genetică care caracterizează fiecare organism viu) are un efect modest asupra longevității. Dimpotrivă, factorii de mediu joacă un rol esențial în îmbătrânire și mortalitate prematură: acest lucru este demonstrat, de exemplu, de faptul cădurata de viață a omului a crescut de aproape două ori în ultimii 200 de ani, în timp ce genomul a rămas stabil.
Noul studiu britanic arată că așa-numitul „expostom” (adică ansamblul elementelor de mediu și al agenților patogeni la care este expus fiecare individ pe parcursul vieții sale) este responsabil pentru 17% din variația riscului de deces, față de mai puțin de 2% atribuibile predispoziției genetice.
Principalii determinanți ai decesului prematur și ai îmbătrânirii sunt fumatul, statutul socio-economic, etnia, activitatea fizică, coabitarea, somnul și bunăstarea psihofizică (inclusiv oboseala), precum și expunerile timpurii, inclusiv înălțimea și dimensiunea corporală la 10 ani și fumatul matern înainte și după naștere. Fumatul, statutul socioeconomic și activitatea fizică sunt asociate cu 21, 19 și, respectiv, 17 boli. În general, factorii de mediu au un efect mai mare asupra bolilor de plămâni, ale inimii și ale ficatului (boli cerebrovasculare, cardiopatie ischemică, Bpco – bronhopneumopatie obstructivă cronică, artrită reumatoidă, boli hepatice și renale), în timp ce riscul genetic domină mai multe tipuri de cancer (sân, ovar, prostată și colorectal), Alzheimer, demență din toate cauzele și degenerație maculară.
„Cercetarea noastră demonstrează impactul profund asupra sănătății al aspectelor care pot fi schimbate, fie de către indivizi, fie prin politici de îmbunătățire a condițiilor socioeconomice, de reducere a fumatului sau de promovare a activității fizice”, comentează Cornelia van Duijn, autor principal al studiului.
”Deși genele joacă un rol-cheie în afecțiunile cerebrale și în unele tipuri de cancer, rezultatele noastre evidențiază potențialul de a atenua riscurile bolilor cronice de plămâni, inimă și ficat, care sunt principalele cauze de invaliditate și deces la nivel mondial. Expunerile din primii ani de viață sunt deosebit de importante, deoarece arată că factorii de mediu accelerează îmbătrânirea, dar oferă posibilități ample de prevenire a bolilor și a deceselor premature”, explică specialistul.