Atunci când te simți cu moralul scăzut, fără energie și pierzi interesul pentru activitățile zilnice și hobby-urile tale, este posibil să te întrebi „de ce sunt deprimat?”, de multe ori negăsind un lucru anume despre care să poți spune că ar putea fi sursa stării deprimante pe care o experimentezi. Nici specialiștii nu știu exact ce cauzează depresia, deși aceasta este una dintre cele mai frecvente afecțiuni de sănătate mintală. Cercetările au identificat mai multe posibile cauze și factori de risc, inclusiv genetica, schimbările sezoniere și stresul, scrie Health.
Potrivit specialiștilor Health, aproape 1 din 6 adulți din Statele Unite va experimenta depresia pe parcursul vieții. Totodată, înțelegerea riscurilor legate de depresie te poate ajuta să faci pași pentru a căuta suport și tratament.
Chimia creierului
Creierul tău conține substanțe chimice sau neurotransmițători care îi spun corpului cum să funcționeze. Starea ta de spirit se poate schimba dacă doi neurotransmițători, dopamina sau serotonina, sunt prea mari sau prea mici.
De exemplu, dopamina te ajută să te simți motivat și recompensat. Un studiu publicat în 2016 a descoperit că disfuncția dopaminergică provoacă simptome de depresie, precum pierderea interesului și a motivației. Cauza dezechilibrului variază de la o persoană la alta. Totuși, cercetătorii au subliniat că stresul și trauma pot declanșa disfuncția dopaminergică.
Legătura dintre depresie și serotonină nu este pe deplin înțeleasă. Serotonina te ajută să procesezi emoțiile care îți influențează starea de spirit. Nivelurile scăzute de serotonină nu par a cauza depresia, dar creșterea nivelului de serotonină poate fi o metodă eficientă de tratament pentru depresie.
Din acest motiv, furnizorii de servicii de sănătate tratează adesea depresia cu medicamente care influențează acești neurotransmițători, cum ar fi inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) sau inhibitori ai recaptării serotoninei-norepinefrinei (IRSNs).
Menstruația
Unele femei care menstruează au tulburare disforică premenstruală (TDPM), care provoacă simptome severe de sindrom premenstrual (SPM). Există femei cu TDPM pot avea simptome de depresie, inclusiv o stare de spirit scăzută în săptămâna sau cele două înainte de menstruație.
TDPM poate provoca simptome fizice, cum ar fi:
- Balonare
- Sensibilitate la nivelul sânilor
- Crampe
- Dureri de cap
Persoanele cu depresie au șanse mai mari să dezvolte TDPM decât altele. Schimbările hormonale din timpul ciclului menstrual pot perturba nivelurile de serotonină, ceea ce poate duce la depresie.
Dacă vă adresați medicului de familie, acesta vă va sugera antidepresive, contraceptive hormonale sau terapie pentru a trata TDPM.
Deficiențele nutriționale
O dietă dezechilibrată poate afecta starea de spirit a oricărei persoane, dar unele dovezi sugerează că persoanele cu depresie au adesea deficiențe nutriționale.
De exemplu, cercetările au asociat simptomele depresiei cu lipsa unor nutrienți, precum:
- Vitaminele din complexul B
- Magneziul
- Acizii grași omega-3
- Zincul
Acești nutrienți ajută la crearea sau susținerea substanțelor chimice din creier necesare pentru o funcționare sănătoasă a creierului. De exemplu, acizii grași omega-3 ajută la transmisia serotoninei și ajută creierul să proceseze comportamentele emoționale. Cercetările au arătat că omega-3 pot trata unele cazuri de depresie.
Totuși, nu există suficiente dovezi care să arate clar cum dieta poate cauza depresia. Discută cu medicul de familie sau cu un farmacist înainte de a începe să iei suplimente.
Sarcina
O sarcină presupune cerințe emoționale și fizice, schimbări hormonale și stres, toate acestea putând duce la depresia perinatală. Poți experimenta depresie perinatală în timpul sarcinii (depresie prenatală) sau după naștere (depresie postnatală).
Depresia poate face dificilă îngrijirea de sine și a celor din jur. Tratamentul cu medicamente, terapie sau o combinație a acestora poate adesea să îmbunătățească starea de bine.
Schimbările sezoniere
Schimbările sezoniere din timpul lunilor de toamnă și iarnă, când zilele sunt mai scurte decât în primăvară și vară, pot duce la tulburare afectivă sezonieră (TAS). Lipsa expunerii la lumina soarelui poate altera ritmul tău circadian, care reglează hormonii și alte funcții ale corpului legate de starea de spirit.
Un furnizor de servicii de sănătate poate recomanda terapia cu lumină pentru a trata TAS. Unele persoane cu TAS observă că simptomele lor de depresie se îmbunătățesc de obicei în lunile de primăvară și vară.
Tulburările tiroidiene
Un furnizor de servicii de sănătate poate verifica dacă glanda ta tiroidă funcționează corect dacă ai simptome de depresie. Tiroida este o glandă în formă de fluture situată în gât, care produce hormoni ce afectează multe funcții ale corpului, inclusiv starea de spirit.
Cercetările au asociat hipotiroidismul, care provoacă niveluri scăzute de hormoni tiroidieni, cu simptome de depresie.
Alte simptome ale tiroidei subactive includ:
- Sensibilitate la frig
- Păr sau piele uscată
- Oboseală
- Dureri articulare și musculare
Medicamentele care ajută la înlocuirea hormonilor tiroidieni pot gestiona simptomele depresiei, dacă hipotiroidismul este cauza.
Este depresia ereditară?
Persoanele care au membri ai familiei cu depresie sunt mai predispuse să dezvolte această afecțiune mintală decât altele. Un istoric familial de depresie perinatală poate crește riscul de depresie în timpul sau după sarcină. De asemenea, dacă ai avut depresie la un moment dat, riscul de a o dezvolta mai târziu în viață este mai mare.
Unele dovezi sugerează că persoanele cu depresie pot avea variante genetice care le predispun la aceasta. Aceste variante pot cauza modificări ale chimiei creierului legate de depresie, deși nu există suficiente dovezi pentru a sprijini această legătură.
Cine poate dezvolta depresie?
Conform datelor colectate de Institutul Național de Sănătate Mintală (NIMH) din Statele Unite, unele persoane sunt mai predispuse să dezvolte depresie decât altele, precum:
- Vârsta: ratele depresiei sunt cele mai mari în rândul persoanelor cu vârste între 18 și 25 de ani, cu 18,6% afectate.
- Etnia: persoanele care se identifică cu două sau mai multe etnii sunt mai predispuse să aibă depresie decât altele. Rasismul interpersonal și structural duce la inechități care cresc riscul unor rezultate de sănătate defavorabile în rândul grupurilor etnice minoritare.
- Sex: conform NIMH, 10,3% dintre persoanele atribuite sexului feminin la naștere au depresie, comparativ cu 6,2% dintre persoanele atribuite sexului masculin la naștere.
Cercetările au arătat că grupurile etnice minoritare sunt mai predispuse să aibă simptome de depresie de lungă durată și severe. Un studiu din 2019 a observat că grupurile etnice minoritare sunt adesea subreprezentate în date din cauza subdiagnosticării. Grupurile etnice minoritare se pot confrunta cu bariere în accesul la servicii de sănătate mintală, adesea din cauza costurilor și a stigmatizării.
Factori de risc
Anumiți factori de mediu și experiențe de viață pot crește riscul de depresie, mai ales dacă ești deja predispus la aceasta din cauza altor factori genetici sau de sănătate. Acești factori de risc nu cauzează neapărat depresia, dar pot declanșa simptomele la unii oameni.
- Experiențe adverse din copilărie: cercetările au arătat că stresul sever din copilărie, precum abuzul, poate schimba profund funcționarea creierului și poate duce la depresie severă mai târziu în viață.
- Medicamentele: unele medicamente prescrise pot altera nivelurile de substanțe chimice din creier care reglează starea de spirit. De exemplu, medicamentele care tratează migrenele cronice, problemele cardiace, Parkinson sau epilepsia pot provoca simptome de depresie.
- Privarea de somn: o noapte de somn proastă poate afecta starea de spirit, iar lipsa cronică de somn poate afecta sănătatea mintală. Cercetările au arătat că persoanele cu insomnie sunt mai predispuse să dezvolte depresie decât cei care dorm suficient.
Stresul
Depresia poate apărea din tipare negative de gândire legate de situații stresante, cum ar fi:
- Fiind parte dintr-o comunitate marginalizată
- Simțindu-te izolat
- Trecând prin evenimente precum despărțiri, doliu, pierderi și tranziții majore
- Având o boală cronică, mai ales în timpul vârstei adulte
- Lipsa unui confort financiar care să-i asigure persoanei un trai decent
- Un job solicitant
- Nereușite la școală
Persoanele cu tulburări de anxietate sau tulburare obsesiv-compulsivă (TOC) pot fi mai predispuse la depresie. Tulburările de anxietate implică stres prelungit, care afectează activitățile zilnice. TOC provoacă gânduri intruzive (obsesii), care pot duce la anumite comportamente (compulsii).
Tulburările legate de substanțe
Cercetările au asociat tulburarea de consum de alcool (TCA) cu depresia. Alcoolul este un deprimant care încetinește funcțiile corpului, inclusiv echilibrul substanțelor chimice din creier, cum ar fi dopamina și serotonina. Unele persoane pot încerca să își amelioreze starea de spirit prin alcool, ceea ce agravează simptomele depresiei.
Articol preluat, scris de specialiștii din cadrul Health.